„Dacă ar fi existat o culoare mai neagră decât negrul, aș fi folosit-o” – Joseph Mallord William Turner
Negrul in pictura este foarte des folosit, fiind una din culorile nelipsite din seturile de culori de pictură.
Negrul este opusul albului și reprezintă absența totală a luminii. Obținerea acestuia se face amestecând anumite culori. Este vorba de amestecul Prussian Blue+Madder Lake+Yellow sau Madder Lake+Bitum+Ultramarine.
Negrul in pictura înseamnă și combinarea acestuia pe paleta artistului. Dacă se amestecă cu alte culori, acestea se vor întuneca și totodată vor deveni mai stinse, chiar uneori murdare. Deci fii atent când îți amesteci paleta de culori și reține concentrațiile care ies bine.
Dacă se folosește ca fond pentru alte culori, se va observa că acestea vor fi puse mult mai bine în valoare și vor părea mai revigorate. Această utilizare a negrului, de a-l folosi pentru a pune în valoare alte culori, este cunoscută din cele mai îndepărtate timpuri. De exemplu, în pictura romană, ramurile verzi, ghirlandele de flori și frunzele erau adesea pictate pe fond negru. Această practică a fost continuată și de artiștii din Evul Mediu și Renaștere.
Folosirea negrului
În pictura în culori de ulei, negrul se usucă foarte încet. Pentru depășirea acestui inconvenient se recomandă adăugarea Albastrului de cobalt sau folosirea unui sicativ.
În frescă, această nuanță nu arată prea bine. Singura excepție este când negrul este obținut din cărbune de stejar.
Tipuri de negru
Negrul se poate obține dintr-o varietate destul de mare de materiale. Cele mai cunoscute și mai des întâlnite sunt Ivory Black (negru ivoriu) și Negrul de viță.
Negru ivoriu (Ivory Black)
- este un pigment de origine animală obținut din arderea fildeșului, de unde și denumirea (ivory=fildeș~eng). În comerțul actual, se obține prin calcinarea oaselor.
- negrul ivoriu autentic este un negru frumos, cald și rezistent
- are o acoperire remarcabilă în comparație cu cel de viță
- este un pigment neutru și se poate amesteca cu aproape toate culorile- cu excepție pentru Galben Cadmiu deschis și Albastru de Prusia pentru că se obțin nuanțe nu prea stabile
- din combinația cu alb se obțin griuri calde care se decolorează ușor în timp
- se usucă foarte lent, de aceea se recomandă utilizarea sicativului sau combinarea cu Albastru Cobalt – se va obține și o rezistență fizică mai mare
Negru de viță
- se obține prin arderea lăstarilor de viță de vie
- după ardere și măcinare se va obține un pigment negru foarte stabil la factorii acizi și alcalini din mediu
- tonalitatea acestuia este mai puțin caldă decât a negrului ivoriu și are tendința de a capăta tente albăstrii
- combinat cu alb creează griuri reci, stabile și anumite tonuri gri-albăstrii atât de folosite în peisaje
Alte tipuri de negru:
- Negru Pesco – obținut prin arderea sâmburilor de piersică
- Negru de stejar – obținut prin arderea lemnului de stejar
- Negru Sepia
*referințe: „Manuale Pratico di tehnica pittorica” – Gino Piva